In cadrul lucrarilor desfasurate la Bruxelles, au fost prezentate pe rand - conform urgentei - rapoartele de activitate ale Presedintelui, Secretarului General, Presedintilor Grupurilor de lucru.
Fata de rapoartele mele anterioare, in care faceam o scurta retrospectiva a rapoartelor prezentate, am considerat ca, de aceasta data, ar fi util sa prezint unele texte care pun in evidenta date despre:

1. Educatia continua in domeniul arhitecturii, subiect ce devine din ce in ce mai actual si in Romania, dar care este inca ignorat.

2. Problema onorariilor care, cum veti putea vedea, este departe de a fi rezolvata unitar la nivel european.

3. Problema obtinerii comenzii, destul de bine clarificata la nivelul tarilor vest europene, asa cum se poate constata din lectura textului. Deoarece incepand cu anul 2007, Romania va fi parte a Uniunii Europene, trebuie inca de acum sa punem la punct acest subiect, OAR avand misiunea de a face presiuni asupra M.T.C.T. si M.C.C. pentru a normaliza acest subiect, tinanad cont de textul recomandat de ACE.

1. Educatia continua in Europa
extras din "Formarea profesionala continua a arhitectilor (CPD) - linii directoare", document asemenea unei carte, elaborat de grupul de lucru ACE pe probleme de educatie si cercetare in vederea adoptarii la Adunarea Generala ACE (Bruxelles, 10-20 nov. 2005)

Formarea profesionala continua a arhitectilor poate fi definita ca o practica metodica si organizata dupa care se conduce fiecare arhitect in cadrul programelor si structurilor adecvate. Aceasta practica are drept scop ca arhitectul sa progreseze in cultura sa arhitecturala, sa-si actualizeze cunostintele in domeniile aflate in permanenta evolutie, referitoare atat la arte plastice, stiinta si tehnologie, cat si la cadrul social si legislativ specific activitatii sale.

Formarea profesionala continua trebuie considerata ca o a treia etapa in formarea arhitecturala. Ea vine in completarea primului tip de formare universitara (care furnizeaza baza culturii arhitecturale si bagajul tehnic initial) si a celui de-al doilea tip care se refera la practica profesionala. Ansamblul participa la noul obiectiv de formare continua de-a lungul vietii, caracteristic societatii contemporane.

Motivatie
Acest program de formare profesionala continua a arhitectilor are drept obiectiv sa atinga maxim de dezvoltare in anul 2010.
Sectoarele in care este ceruta interventia unui arhitect sunt numeroase si variate, arhitectii avand posibilitatea de a se forma de-a lungul vietii profesionale in scopul dobandirii de noi competente in domeniile de specializare relevante pentru profesie, domenii pe care inainte nu a avut posibilitatea sa le abordeze suficient.

Organizare
Unul din principiile propuse arhitectilor pentru a intreprinde un demers voluntar de formare continua se refera la propria implicare prin care sa-si defineasca si puna in practica un plan personal de dezvoltare profesionala. Acest plan de formare va fi echilibrat astfel incat fiecare arhitect sa aiba libertatea de a-si defini parcursul.

Se impun organizarea si implementarea unui sistem de recunoastere a formarii continue la nivel european pentru fiecare arhitect care se perfectioneaza permanent. Se propune instituirea unei etichete europene sau marci europene de referinta (un label européen) cu ajutorul careia sa se pregateasca un criteriu de recunoastere a efortului depus pentru formarea continua la nivel european. Aceasta marca de referinta va fi garantata printr-o procedura de control adoptata fie la nivel national, fie la nivel european.

Se recomnada incurajarea organizatiilor profesionale ale arhitectilor de a institui ca obligatoriu pentru membri acest program de formare continua. Adeziunea la organzatie implica respectarea codului deontologic si de etica profesionala din care formarea continua este parte intrinseca.

Punerea in practica a recomandarilor
Organismul ACE este constient ca formarea continua (CPD) este un program pe termen mediu si lung. De asemenea, ACE intelege ca fiecare organizatie si fiecare tara poseda o istorie specifica si se afla in diverse etape de dezvoltare.

De aceea, tot demersul privind formarea continua este un angajament voluntar bazat pe un control moral si etic certificat la nivel european. Cu toate ca masurile de sanctionare vor fi dificil de pus in practica, marca de referinta va permite intarirea credibilitatii si competentei profesiei de arhitect la nivelul intregii societati.

Nota: Pana astazi, formarea continua din Marea Britanie se realiza in baza unui program propus de arhitectul insusi. Acum se ridica intrebarea daca ar trebui sa existe programe obligatorii (de exemplu cele privind business-ul in arhitectura).

Carta ACE privind formarea profesionala continua, document adoptat in noiembrie 2001

Carta despre formarea profesionala permanenta a arhitectilor
(extras)

1. fiecare organizatie membra trebuie sa asigurea participarea la un astfel de program; practic, este o obligatie morala care face parte din codul de obligatii profesionale

2. practica arhitecturii este de natura culturala; organizatiile membre ACE isi asuma sarcina de a verifica daca programele de formare permanenta permit dezvoltarea culturii arhitecturale, a expresiei artistice, inovatiei tehnologice, ameliorarii practicilor si, mai presus de tot, isi asuma mentinerea unui inalt nivel de competenta profesionala in exercitarea profesiei de arhitect.

3. ACE recomanda ca fiecare semnatar al acestei carte sa introduca in programele sale de formare continua obligatia unui nivel minim de formare continua pentru membri.

4. Fiecare organizatie membra se angajeaza sa implementeze si sa gaseasca mijloacele financiare si structurile administrative necesare pentru ca obiectivele definite in aceasta carta sa devina realitate.

2. Problematica onorariilor

In urma distribuirii in anul 2004 a unui chestionar ACE pe probleme de onorarii catre toate organizatiile membre, au rezultat urmatoarele concluzii despre sistemul de onorarii din tarile europene:

• Majoritatea statelor/organizatiilor detin sisteme de onorarii; cele mai multe sisteme de onorarii sunt recomandate dar nu sunt obligatorii (cazul belgian).
• Exista cateva diferente in ceea ce priveste misiunile arhitectului in intreaga Europa. In multe tari, arhitectii primesc de lucru de la autoritati (lucrari publice). Structura onorariilor depinde de comanda publica si de cadrul legal din domeniul construirii de cladiri.
• Exista patru state care au sisteme obligatorii de onorarii reglementate prin lege (incluzand sisteme de onorarii numai pentru sectorul public).
• Un numar de tari se afla in plin proces de schimbare si modificare a sistemelor de onorarii. Aceste state nu renunta complet la sistemul de onorarii, ci transforma actualul sistem intr-un sistem diferit (de exemplu Irlanda). Aceasta pentru ca organizatiile sunt convinse ca exista o cerere publica pentru informatii referitoare la onorariile potrivite.
  Experienta demonstreaza ca multi clienti contacteaza organizatiile profesionale ale arhitectilor dorind sa afle care este costul mediu pentru serviciile oferite de un arhitect. Piata de arhitectura nu este foarte transparenta ca alte piete cum ar fi cea de asigurari sau de telefonie.
  
  
• In anumite tari exista o presiune exercitata de Uniunea Europeana si autoritatile nationale responsabile cu concurenta in scopul de a schimba sistemul de onorarii.
• Majoritatea sistemelor se bazeaza pe un procentaj din costul constructiei (valoarea de investitie). Aceasta arata ca este posibil ca arhitectii si clientii sa nu agreeze lucrul pe baza ratelor orare.

ACE atrage atentia ca nu toate organizatiile au oferit informatii corecte despre sistemul de onorarii ca urmare a situatiei inregistrate la Ordinul Belgian al Arhitectilor.
Cateva organizatii membre au oferit informatii speciale despre sistemul lor de cercetare si informare cu privire la onorarii:
- Marea Brirtanie se refera la "supravegherea onorariilor rezultate din practici arhitecturale private"
- Irlanda vorbeste despre "supravegherea din partea RIAI"
- Norvegia se refera la "sistemul de cercetare a onorariilor"
- Finlanda se refera la "<<supravegherea intrarii de lucrari>> in designul arhitectural

In urma interpretarii acestui chestionar au rezultat urmatoarele recomandari referitoare la politica ACE in domeniul onorariilor:
ACE a luat cunostinta de diversitatea si diferentele sistemelor de onorarii utilizate in statele UE, precum si de metodologiile diferite de aplicare.
ACE este constient ca multe din aceste sisteme de onorarii vor fi criticate de Directoratul UE pe probleme de concurenta sau de autoritatile nationale responsabile cu concurenta.
ACE ar trebui sa perceapa ca este de competenta si resortul organizatiilor membre sa caute o modalitate de a infrunta problemele legate de sistemul de onorarii.
ACE ar trebui sa inteleaga ca onorariile nu sunt un subiect pentru o singura organizatie si ca reprezinta o problema vitala pentru toti arhitectii.
ACE ar trebui sa ajute organizatiile sa-si schimbe sistemul de onorarii oferindu-i acces la experienta altor state.
ACE ar trebui sa sprijine politica potrivit careia informatiile despre onorarii si sistemele de cercetare reprezinta un element vital pentru arhitecti.
O alta preocupare ACE extrem de importanta si necesara pentru practica arhitecturala se refera la legatura dintre onorarii si subiectele de interes pentru protectia consumatorului deoarece asteptarile consumatorilor reprezinta cel mai important argument in sustinerea ideii de sisteme de onorarii.
Problematica supravegherii onorariilor este o chestiune complexa care necesita cunostinte si informatii despre munca arhitectilor, tipurile de programe pentru cladiri si care, in final, atrage anumite costuri generate de agentii independente sau structuri interne ale organizatiei profesionale care asigura astfel de servicii.

Urmatoarea Adunare Generala ACE care va avea loc in primavara anului 2005 va lua in discutie urmatoarele subiecte:

• noua politica ACE vizand onorariile deoarece pozitia existenta a fost criticata de Consiliul European al Concurentei
• mentinerea actualei politici practicate de ACE in ceea ce priveste reclama si publicitatea
• mentinerea actualei politici ACE in domeniul multidisciplinaritatii practicii profesionale, in corelatie cu noua Directiva privind Piata Serviciilor Interne

In urma analizei recomandarilor Comisiei Europene privind libera concurenta si profesiile liberale, s-a ajuns la concluzia ca simpla interdictie operata de aceasta a fost insuficienta in protectia consumatorului. Nu exista practic nici o bariera impotriva pericolului generat de selectia nepotrivita a serviciilor prestate de profesiile liberale.
Astfel, s-au conturat trei rezultate:

• Abordarea unei reglementari duale poate fi eficienta. Competitia sistemelor este un avantaj.
• Se recomanda ca principiul modern al administratiei profesionale sa fie mentinut atata timp cat exista o valoare optima a creatiei, o distribuire echitabila a valorilor si o piata transparenta.
• Restrictionarea concurentei are sens numai in cazul serviciilor publice.

Concluzia finala se refera la interesul foarte mare acordat de ACE subiectului privind concurenta in domeniul profesiilor liberale. Ca urmare a interventiilor realizate de teoreticieni si experti in domeniu, ACE recunoaste ca profesia de arhitect este lesne de reglementat comparativ cu cea de notar si farmacist. Aceasta Adunare Generala semnaleaza pericolul ca profesia de arhitect sa fie comparata cu profesiile reglementate cu greu.

Unii participanti la lucrarile Adunarii Generale au semnalat fenomenul potrivit caruia profesiile liberale se indreapta spre de-reglementare (cel putin pentru notari si farmacisti). ACE nu contesta experienta si cunostintele practice care demonstreaza influenta reglementarilor asupra pietei concurentiale, dar semnaleaza faptul ca s-a conturat ideea unei de-reglemantari.
Din interventiile facute in cadrul lucrarilor ACE, a rezultat o retrospectiva utila privind teoria concurentei. Totusi, ACE subliniaza ca teoria concurentei este derivata, evident, din experienta si teoriile privind circulatia bunurilor si nu a serviciilor.

3. Ghid ACE privind piata publica a serviciilor de arhitectura

Elaborat de grupul de lucru ACE pe probleme de piata publica si concursuri de arhitectura, "Ghidul privind piata publica (lucrari publice)" a fost adoptat de Adunarea Generala ACE desfasurata la Bruxelles 20 noiembrie 2004. Materialul are drept scop formularea de recomandari, instructiuni si mecanisme privind transpunerea in legislatia nationala a Directivelor UE pe probleme de piete publice si servicii de arhitectura.
Trebuie mentionat ca Parlamentul European si Consiliul de ministri al UE au adoptat in februarie 2004 anumite masuri de simplificare si modernizare pe linia cerintelor administrative a Directivelor europene axate pe piete publice - procedura speciala pentru contracte de lucrari publice care depasesc o anumita suma, transparenta si tratament egal pentru toti ofertantii astfel incat adjudecarea contractului sa tine seama de pretul cel mai avantajos, etc. Aceste noi Directive europene au fost publicate in Monitorul Oficial al UE din aprilie 2004.

Documentul este structurat pe urmatoarele capitole:
1. recomandari pentru transpunerea pachetului legislativ UE in legislatia nationala:
se face referire la dialogul competitiv, licitatii electronice, acorduri cadru s.a.
2. instructiuni privind cea mai buna practica in procedura de adjudecare a proiectelor pentru concursurile de arhitectura: aceasta poate fi adoptata si aplicata tuturor tipurilor de piete publice; de asemenea, se recomanda ca atribuirea de contracte pentru servicii de arhitectura sa aibe la baza calitatea serviciilor si oferta tehnica, nu pretul serviciului
3. recomandari pentru concursurile de idee (concursuri de arhitectura): concursurile de idee (conceptie arhitecturala) sunt cea mai buna solutie pentru obtinerea calitatii
4. glosar (terminologie si recomandari fundamentale ale ACE): concurenta, piata publica, concurs, concurs de arhitectura, concurs de idee, concurs de proiecte, concurs in doua faze (concours a deux degres), procedura deschisa, procedura restransa, procedura negociata, dialog competitiv, conceptie-realizare, criterii de selectie, criterii de evaluare, criterii de atribuire, anonimat, juriu independent, comisie tehnica, deciziile juriului, transparenta, regulamentul concursului, procesul verbal al juriului, laureatul concursului, clasament, abilitatea de a exercita activitatea profesionala
5. anexe - sunt reprezentate de mecansime potrivite pentru transpunerea noilor Directive in dreptul national privind serviciile de arhitectura: definitia proiectului (continutul caietului de sarcini, remarci generale), criterii de selectie pentru pietele publice de servicii de arhitectura, criterii de adjudecare in vederea negocierii post-concurs, concurs de arhitectura etc.